Proiectul > Maria Lătărețu

(1911 - 1972)

Maria Lătărețu (n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj - d. 23 septembrie 1972, Botoșani) a fost o cunoscută interpretă de folclor muzical românesc, cu un repertoriu variat din folclorul românesc și marcată de o bogată activitate concertistică. Dăruirii sale cântecului popular românesc stau dovadă și numeroasele înregistrări la radio și televiziune și numeroasele materiale discografice. Cu o expresivitate deosebită ce poate fi remarcată în propriu-i repertoriu, a impresionat o multitudine de români, cucerind numeroși fani.
Viața
Maria Lătărețu a văzut lumina zilei la 7 noiembrie 1911 în familia lui Ion Borcan din Balcesti, Gorj , pe valea Gilortului. Acolo, pe meleagurile aflate între Olt și Jiu, se spune că glasul omenesc devine un adevarat miracol, căpătând modulații surprinzătoare și triluri de pasăre măiastră. Acolo au prins aripi celebrele Mării ale cântecului popular românesc.

Cîntecele Mariei Lătărețu au trecut granițele României. Artista a onorat invitațiile concertistice primite de la vecinii țării noastre pâna la cele din Egipt și Siria.
Numită prim-solistă a Orchestrei "Barbu Lautaru" a Institutului de Folclor, Maria Lătărețu devenea din ce în ce mai cunoscută. În curând, vocea sa a ajuns peste hotare și astfel au apărut ofertele de a concerta în afara țării. Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietică, Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Iugoslavia sunt țările care au invitat-o și care au primit-o cu sălile pline. Imaginați-vă oameni veniți să o vadă și să o asculte interpretând: "De ce nu te-nsori Gheorghiță ?", "Lie, ciocârlie", "Radu mamii, Radule", "Sanie cu zurgălăi", "Au plecat olteni la coasă", precum și multe, multe alte cântece. O altă limbă pentru ei, însa acest baraj se rupea deoarece Maria reușea să transmită foarte multă emoție. Cartea "Maria Lătărețu, privighetoarea nepereche", scrisă de Ioana Lătărețu și Dorin Brozba, conține informații și despre concertele susținute în afara țarii. Vreme de un an, Maria Lătărețu a avut un contract cu restaurantul de artă culinară romînească "Dunărea" din Rusia. "Balsoi Teatr" a avut-o gazdă de nenumărate ori. Aici a avut șansa de a-l cunoaște pe marele compozitor al baletului "Spartacus", Aram Haciaturian. Acesta i-a spus într-o seară Mariei că textul afisului de la "Dunărea" trebuie schimbat. "Pe el nu trebuie scris: <În această seară cântă Maria Lătărețu>, ci <În această seară cânta Crăiasa cântecului românesc>". În Egipt, Siria și Iordania, țări cu o altă cultură și mentalitate, s-a bucurat de un succes răsunător, primind titlul de "Prințesa" ori "Regina cântecului românesc". Profesorul Mihail Pop, aflat la o consfătuire pe teme folclorice, a fost surprins să constate la Stockholm că Maria Lătărețu a fost foarte solicitată cu cântecul lung bătrânesc, oltenesc, vechi, arhaic, "Mă uitai spre răsărit", considerat și catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii.
Moartea artistei
În anul 1972, Maria Lătărețu a pornit într-un turneu în toată țara. Artista a murit în timpul unui concert în satul Românești (județul Botoșani) din cauza unei congestii cerebrale.
(sursa)